De ce femeile sunt plătite mai prost decât bărbații. Încă există discriminare, salariile sunt mai mici dacă ești „sexul slab”

Ai crede că e de domeniul trecutului îndepărtat faptul că femeile continuă să fie discriminate, din cauza sexului, atunci când vine vorba despre salarii. Deși ocupă poziții similare, au aceleași atribuții și aceeași fișă a postului, salariul unei femei e în multe cazuri sub cel al unui coleg bărbat.

Dacă nu am avea acces la date oficiale (furnizate de instituții de statistică credibile), poate ar părea exagerat ce expunem aici, adică această persistență a discriminărilor salariale pe bază de sex, deși trăim în anul de grație 2023.

Din nefericire, nu este o exagerare, ci o pură realitate care se derulează în detrimentul femeilor, în pofida faptului că se militează din ce în ce mai intens pentru egalitate de șanse între femei și bărbați.

Femeile primesc salarii mai mici decât bărbații. E o realitate dură, care nu ar trebui să mai existe în 2023

Ei bine, se pare că o femeie din Uniunea Europeană obține, în medie, pe oră, un salariu cu aproximativ 12,7% mai mic decât cel al unui bărbat, conform statisticilor furnizate de Eurostat.

Tocmai pentru a pune capăt acestei situații, autoritățile europene au decis să ia măsuri și așa a apărut Directiva (UE) 2023/970 din 10 mai 2023. Această lege nouă a comunității europene, ce va trebui pe viitor implementată și-n România, are mari șanse să elimine inechitățile salariale din UE în raportul dintre femei și bărbați, adică și femeile să fie plătite la fel ca un omolog de sex masculin, pentru aceeași muncă pe care o depune.

„Misiunea directivei constă în asigurarea aplicării eficiente a principiului egalității de remunerare în Uniunea Europeană, în conformitate cu valorile fundamentale ale drepturilor omului și egalității de gen, acțiune ce este parte integrată din Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.

Datele actuale furnizate de Eurostat evidențiază discrepanțe notabile în sectorul financiar din Uniunea Europeană, cu procente de 34% în cazul Lituaniei (cel mai ridicat) și 32% în cazul României”, explică Claudia Sofianu, Partener, liderul departamentului de Impozit pe venit si contribuţii sociale, EY România.